S-a născut într-o zi friguroasă, în pragul iernii. Ursitoarele prezente la naşterea ei au spus că ăsta e semn rău şi că frigul o va urmări toată viaţa. Au adăugat că fata, deşi va fi o frumuseţe absolută, nu va avea noroc în dragoste şi toate căsniciile şi relaţiile ei vor fi sortite eşecului, spre disperarea părinţilor, care făcuseră eforturi disperate pentru a da naştere acestui copil. Taică-său, o combinaţie de moldoveancă săracă cu muntean şmecher , se ţinuse ani de zile după maică-sa, o ardeleancă superbă care îl iubea în secret, insă era combinată cu un ungur aprig la mânie, care o bătea de fiecare dată când ea îl ameninţa cu plecarea. N-o să insist acum asupra acestui aspect, voi spune doar că, la fel ca într-o frumoasă poveste, dragostea a învins şi cei doi erau, în sfârşit, împreună. E de înţeles deci, de ce părinţii îşi doreau ca măcar fiica lor să aibă o viaţă mai liniştită şi mai lipsită de griji.
Începutul a fost promiţător. Fata era isteaţă foc şi frumoasă ca nimeni alta, încă din adolescenţă uimind pe toată lumea cu calităţile ei. Fie vorba între noi, vecinii erau cam invidioşi, nepricepând cum putuse să iasă o asemenea mândreţe de fată din nişte părinţi de condiţie mai degrabă medie. După ce trecuse de 20 de ani, pretendenţii roiau în jurul ei, dorind s-o ia de soţie. Ea însă nu avea ochi decât pentru Hans, un frumos neamţ care o impresiona cu măreţia lui şi o făcea să se simtă stăpâna lumii atunci când îi vorbea despre planurile lui de viitor. Dar Hans avea un mare defect: era certăreţ şi dorea să-i conducă pe toţi, aşa că intră în conflict cu aproape toată lumea. Înse problema fetei nu era toata lumea, ci faptul că în categoria „toată lumea” intra şi vecinul ei, Ivan, un rus beţivan şi afemeiat, dar foarte puternic, care o dorea şi el, aşa cum le dorea pe toate fetele din jur. Fata nu prea îl plăcea pe Ivan, dar îi era frică de el, aşa că, atunci când Hans şi Ivan începură un conflict deschis, caftindu-se pe unde se prindeau, fata căzu serios pe gânduri. Nu se ştie dacă a fost decizia ei sau a fost prost sfătuită, cert e că, într-o dimineaţă, Ivan se trezi în curte cu tânăra fată, cu bagaje cu tot: îl părăsise pe Hans, in favoarea mai puternicului său vecin.
Aproape 45 de ani a îndurat biata fată, până când Ivan şi-a dat obştescul sfârşit, iar ea a devenit, în sfârşit, liberă. Era atât de bucuroasă şi plină de speranţă, că uitase că nu mai era, totuşi la prima tinereţe, ci din contră, trecuse de 70 de ani. În plus, lunga perioadă petrecută cu rusul îşi lăsase destule amprente asupra ei, aşa că nimeni nu se mai inghesuia s-o ia de nevastă. S-a găsit doar un bătrânel sărac şi cinstit, care încă din tinereţe îşi jurase s-o aibă într-o zi. Departe de a fi bărbatul de care avea nevoie, bătrânelul a desăvârşit opera rusului (cu care, de altfel, fusese coleg de şcoală), permiţându-le tuturor apropiaţilor să o siluiască după bunul plac. Deprimată, femeia a dat în patima băuturii (moştenire de la taică-său), privind cum vecinele ei, altadată mai urâte decât ea, erau acum în centrul atenţiei. Acum are 92 de ani, e ofilită şi aproape nimeni n-o mai bagă în seamă, deşi în fiecare an îşi serbează ziua cu mare fast. Puţinii care o mai fac, totuşi, se opresc în drum şi se uită lung la ea, întrebandu-se unii pe alţii: „cine-i baba asta care se aniversează în aceeaşi zi cu PRO-TV-ul?”
Un lucru am retinut. A avut parte de pula la greu, deci fericita!